Felinare pentru Rares

Praga

Piatra Neamt

Praga

Munchen

Am promis...

Am promis ca nu mai fac asta nciodata.
Stateam cu ochii inchisi si ma gandeam "Cum ar fi daca...?"
Degetele mele cautau cartea de vizita tremurand.
Ma uit lung la ea si o invart intre 3 degete.
Ma uit la numarul de telefon de trei ori inainte sa tastez...
Ma razgandesc atunci cand aud primul sunet la capatul firului...
De ce imi e frica? E atat de complicat?
Sun din nou.
Raspunde ragusit.
Ii spun tot.
Absolut tot...
Imi spune ca o sa ajunga in maxim 45 de minute.
Inchid usor.
Ma simt sfarsita, sfasiata...
Sunt doar obosita imi spun.
45 de minute...
Dau drumul la film ca sa astept.
Ma relaxez treptat.
Vocile incep sa se auda departe.
Imaginile imi fug din fata si ma pierd.
Visez o pisica neagra cu ochii albastrii.
Exact in acelasi moment suna interfonul.
Tresar.
Ma indrept, inca nedezmeticita, cu pasi impleticiti de om beat, sa deschid.
Nu intreb nimic, doar apas puternic tasta de acces.
Ultimele minute sunt un an.
De ce nimeresc eu sa stau mereu la ultimul etaj?
Nimic nu ajunge pana aici sus!
Il aud...
Pasii se opresc
In sfarsit!
E la usa si eu zambesc.
Il invit inauntru si ii iau povara din maini.
Prima gura a fost ravsitoare.
A fost cea mai buna pizza din viata mea.
Am promis ca nu mai fac asta niciodata.

Moonlight

Luna nu ma lasa sa dorm.Ma incorseteaza in cercurile ei de ger.
Pe strada mea miroase a iarna.
Oameni gri trec pe langa mine cu fetele lor inerte. Nici un rid, nici un muschi.

Promite-mi ca atunci cand o sa ma iei de mana ca sa ne pierdem pe strazi o sa zambim, nu din inertie... si o sa radem din toata inima. Eu voi fi rosie si tu vei fi violet si vom trasa dungi peste fetele gri

Petitie ICR

"Reducerea bugetului Institutului Cultural Roman pe anul 2009 este un act anticultural al Guvernului Romaniei condus de dl. Calin Popescu Tariceanu! Arta romaneasca are nevoie de bani pentru a se face cunoscuta in strainatate iar artistii romani trebuie sa fie prezenti in circuitele culturale internationale! Semnati petitia deschisa pentru sustinerea bugetului in forma propusa de echipa ICR."

Interesul pentru cultura a scazut simtitor in ultima vreme, din cauza numarului mic de evenimente, a lipsei de publicitate in ceea ce priveste cultura si a organizarii cu un buget deja limitat. De ce se simte nevoia agravarii situatiei?

Semnati si dati mai departe.

Migrena

As putea sa povestesc dramatic, cum durerea ma prindea cu cangile ei de metal si imi chinuia tamplele, cum din creieul meu se mai spargea o bucatitca la fiecare pas.... Sincer? Ma durea capul ingrozitor de-mi venea sa-l dau, sa-l schimb, sa ma ascund de soarele pe care frisoanele mele il doreau, asa ca am inceput sa-mi indrept atentia spre imaginile ce se succedau rapid prin fata ferestrei troleibusului care ma ducea acasa. Cu multa vointa mi-am propus sa-mi aduc aminte cat mai multe din persoanle pe care le prindeam in vizor.

• baiatul cu fata piscata de varsat care nu avea curajul sa ridice privirea pentru ca nu se considera destul de bun sa priveasca pe cineva in ochi
• barbatull slab ca o scobitoare care venea dupa el si pe care te asteptai sa-l ia vantul in fiecare moment
• baiatul rotunjor care-si aranja freza si dupa aceea isi scutura matreata de pe umeri
• un nenea chel, cu mustata generoasa, neagra, pomadata si rasucita la colturi , cu camasa rosie si catarama mare argintie
  
• cele doua pipite imbracate in roz si verde, cu mult auriu in compozitie, care asteptau sa treaca strada
• cuplul plictisit care se tinea de mana, fiecare uitandu-se in alta parte, ea blonda, el castaniu cu parul cret, amandoi scosi din reviste
• grupul galagios de fete si baieti care ieseau de la liceul de muzica, baietii se bateau cu arcusele de la viori
  
• fata cu parul portocaliu turbat, tunsa inegal, cu tenisi de aceeasi culoare, care se juca incet cu unul din ciucurii de la bluza(si aceasta cu nuante de portocaliu)
• baiatul care inca nu se hotarase daca e gay sau nu
• cuplul de batrani pe care ii depasea toata lumea, care mergeau ca si cum tot timpul era al lor, ea, cocheta, avea o brosa verde, el, pedant, purta cravata albastra
  
• fata imbracat in haine de firma, care credea ca toti barbatii se uitau dupa ea (nu chiar toti :) )
  
• doamna cu parul rar si unghii lungi, care nu a auzit ca vopsitul nu ajuta la cresterea parului
• copilul pe care l-au trimis parintii dupa tigari
• cei trei fani 0 zone (folositi-va imaginatia
• cele doua prietene prinse intr-o conversatie care le facea sa nu mai vada nimic imprejur
• tipa neindemanatica care si-a scapat poseta pe jos si nimeni nu o ajuta sa-si stranga lucrurile
• alpinistul care vopsea un bloc in portocaliu
  
• the alpha male cu ochelari de politist corupt, cu esarfa stil arab, cu freza ascutita, cu sireturi de culori diferite, urmat indeaprope de inca 4 baieti
  
• vanzatoarele de la fosta tutungerie (actual magazin de haine), de care mari mi-a spus ca lucreaza acolo de cand era ea copil

atat, ca dupa aia am coborat.
Nu stiu daca ati avut chef sa citit tot ce am debitat, dar mie mi-a trecut durerea de cap. Oricum, ce am observat a fost ca mai mult de trei sferturi din oameni erau singuri pe strada.

Zodii

Nu cred in zodii, dar unele parti se potrivesc.

Cineva mi-a spus ca sunt zodie de aer, avea dreptate din moment ce mai toata viata am fost aeriana. Imi lipseste faptul ca nu am mai visat ca zbor de cel putin un an, pentru ca ele erau cele mai reale vise. Acum cand vreau sa plutesc imi umplu cada cu apa si ma uit, printre aburi, la tavanul vopsit in albastru si imi imaginez ca sunt in mijlocul lacului meu preferat, pe vremea cand nu toti bibanii isi facusera vila pe malul lui un pic nisipos, cand era liniste si noaptea puteai sa privesti calea lactee pentru ca nu era acoperita de luminile discotecii.

Cineva mi-a spus ca sunt gemeni, pentru ca in mine se bat doi. Cand era insarcinata, mama a crezut ca sunt gemeni, pentru ca eram mare si doctorita a auzit doua inimi batand in burta ei rotunda. M-am nascut una, dar pe la 3 ani, mi-am inventat o sora geamana, pe care sa pot sa dau vina pentru toate boroboatele pe care le faceam. Era cu 3 minute mai mare ca mine.
Mai tarziu am hotarat de comun acord cu mai multa lume, ca am multiple personalitati pe care le schimb ca pe manusile colorate, cu un deget, pe care mi le facea bunicul.

Cineva mi-a spus ca sunt nascuta in anul cainelui, ca mai mult latru decat musc, ca sunt loiala si omului care nu merita. Aici l-am contrazis, am invatat sa musc adanc si sunt loiala doar celor care merita.