Am predat un proiect si detin in acest moment 5 nopti dormite iepureste, o pereche de ochi rosii o stare de discomfort, o lipsa de energie, niste ganduri tare aiurea plus ceva vedenii cu care vorbesc cand ma apuca plictiseala.
Ochii mi s-au rostogolit pe covor si privesc sub pat si in sfarsit imi gasesc balsamul de buze si o adeverinta pierdute acum o saptamana.
Majoritatea muschilor mi s-au atrofiat (au ramas cei de la degete,ochi si gat) ma transform in fiinta perfecta pentru lucru la calculator, fara ganduri si dorinte proprii.
Avand in vedere starea sublima in care ma aflu m-am gandit sa-mi fac blog. Era imperativ necesar, pentru ca am ajuns sa vorbesc prea mult si fara rost, ca orice om care isi pierde viata sociala pentru o saptamana de stat cu ochii in calculator non-stop. Vorbeam in special singura si mi s-a parut grav, asa ca m-am gandit sa ma tratez asa... sa mai vorbeasca si altii singuri cu mine.
