...sunt libera. Scap de toate prejudecatile si uit de mine si ma regasesc altfel.
Inchid ochii ca sa uit si de toti, ca sa nu ma mai simt o persoana, ci un acord dintr-un ritm.
Muzica imi devine o a doua piele, transparenta.
...am o stare de bine, de apartenenta la ceva doar al meu. E fericire pura. Nu e doar o explozie de endorfine, e un zambet real. Ma mai incurc in pasi si ma pufneste rasul. Ma copilaresc.
...sunt eu. Fara cuvinte imbarligate, fara ascuns dupa degete, fara inhibitii.
Dar pentru toate astea trebuie sa dansez cel putin jumatate de ora in continuu, ceea ce se intampla din ce in ce mai des in ultima vreme.
